Una dintre frumoasele legende ale Mărțișorului spune că într-o zi, soarele a luat înfățișarea unei tinere frumoase pentru a putea participa la horă și a coborât pe pământ. Zmeul aflând acestea, a răpit-o pe tânăra și a închis-o într-o temniță la castel. Atunci natura a murit, a început o noapte interminabilă, florile s-au ofilit, pomilor le-au căzut frunzele, păsările au plecat, copii au încetat să mai zâmbească sis a se mai joace. Vazand cat de mult lipseste tuturor Soarele, un tânăr curajos și puternic s-a hotărât să caute castelul zmeului, să îl înfrunte și să elibereze soarele. Căutarea a durat o vară, o toamnă și o iarnă. La sfârșitul celui din urmă anotimp, tânărul a găsit temnița, l-a doborât după lupte grele pe zmeu și a eliberat Soarele. Soarele s-a urcat pe cer, iar natura a început să prindă viață, primăvara venise. Grav rănit, salvatorul a murit pe o plapumă albă de zăpadă pe care firișoare de sânge s-au prelins de la rănile tânărului. In locurile in care zapada a fost topita, au rasarit vestitorii primaverii – ghioceii. De la moartea curajosului, tinerii oferă simbolic, în luna Martie, accesorii însoțite de un șnur împletit din ață de culoare albă și roșie. Roșul pentru dragostea și curajul cu care tânărul s-a luptat pentru eliberarea soarelui – simbolul luminii, al fericirii, al frumosului, și albul, culoarea zăpezii dar și a ghiocelului, floarea care prevestește primăvara, pentru puritate și seninătate.
Se spune ca baba Dochia isi trimitea in fiecare an de 1 Martie nora la rau cu lana alba si neagra pentru a le spala pana cand cea alba devenea neagra iar cea neagra, alba. Fata a incercat fara rezultat sa le spele pana cand mainile ei au inceput sa sangereze si ochii ei sa lacrimeze. Impresionat de durerea dar si de curajul fetei, Dumnezeu i-a daruit o floare rosie pe care sa o puna in apa cu care spala lana pentru a schimba culorile conform cerintelor babei Dochia. Fata a luat lana, si-a pus floarea rosie in par si s-a intors acasa unde baba Dochia vazandu-I floarea din par a crezut ca a venit deja primavara si a plecat pe munte cu oile, imbracand cele 9 cojoace. Inaintand in drumul ei spre munte baba Dochia refuza sa asculte de sfaturile celorlalti privind timpul schimbator al lunii Martie si renunta incet la fiecare cojoc pana ajunge sa inghete de frig. Se spune ca Martisor ia in fiecare zi 2 zile reci de la Februarie pentru a se razbuna pentru neincrederea dar si chinul la care baba Dochia isi supune nora. De atunci oamenii isi aleg in fiecare zi pe 1 Martie o zi din primele 9 ale lunii pentru a vedea cum le va fi anul. Firul alb-rosu de martisor a ramas in traditie de la firul de lana alba pe care s-a scurs sangele de pe mainile fetei ce incerca sa indeplineasca dorinta babei Dochia.
O alta legenda spune ca intr-o prima zi lunii martie, doamna Primavara a vazut la marginea padurii un ghiocel ce se chinuia sa iasa din zapada. Dorindu-si sa il ajute a inceput sa dea la o parte atat zapada inghetata cat si crengutele pentru a-I oferi ghiocelului spatial necesar pentru a creste frumos. Ajutorul oferit ghiocelului a suparat Iarna iar aceasta din urma a trimis vantul si gerul pentru a-l distruge pe micul ghiocel. Pentru a-l proteja de inghet Primavara l-a adapostit sub mainile ei ranindu-se in maracini insa nu l-a putu salva, ghiocelul a inghetat. Picatura de sange insa care s-a prelins pe petalele ghiocelului din mainile ei l-a retrezit la viata. Primavara a invins in acest fel lupta cu iarna! Culorile firului de martisor simbolizeaza tocmai aceasta lupta dar si culoarea sangelui Primaverii pe albul ghiocelului si al plapumei de zapada!
O legenda a martisorului din Bulgaria spune ca o sora si un frate pe vremea aceea prizonieri au primit de 1 Martie de la han mesajul ajutorului pentru a evada printr-un soim ce purta legat un fir de ata alba. In incercarea lor de a evada, fratele a fost ucis de cei ce ii urmareau iar fata anunta hanul despre aceasta intalnire eliberand soimul cu ata alba de data aceasta inrosita de sangele tanarului. De atunci hanul a poruncit purtarea unui fir de ata alba impletita cu ata rosie in fiecare an de 1 Martie pentru protectie si curaj in lupta cu inamicul.
Se spune ca la inceputuri, martisorul era de fapt o moneda de argint sau aur care se purta de copii si fete impreuna cu doua fire rasucite, unul rosu si unul alb, pentru fericire si noroc. Aceste fire rasucite semnificau luptele constante intre viata si moarte, sanatate si boala, vara si iarna, zi si noapte etc. acesta fiind motivul pentru care in general persoanele sensibile cum sunt femeile si copii purtau martisorul considerand ca le va ajuta in aceasta lupta. Rosul inseamna viata, fiind atribuita astfel femeii iar cea alba intelepciune, specifica barbatului. Snurul de martisor este construit astfel din 2 ciucurasi, unul alb si unul rosu, femeia si barbatul, iar snurul rasucit este impletirea lor inseparabila.
Sarbatoarea Martisorului este una dintre cele mai frumoase traditii romanesti. Prin oferirea unor simboluri atat de mici, ne bucuram, asteptam, intampinam si primim primavara in sufletul nostru. Poarta martisorul in primele zile ale lunii martie si apoi agata-l intr-un pom fructifer sau in primul pom inflorit pe care il vezi. Se spune ca asa va fi anul tau, inflorit, norocos, cald si fericit.
Daruieste primavara cu un martisor!
Va rugam sa va autentificati mai intai.
AutentificareCreaza un cont pentru a folosi Wishlistul.
Autentificare
